Autentifică-te

Login

Ai uitat parola?


Poziționare exactă a vehiculelor autonome

Poziționare exactă a vehiculelor autonome

Vehiculele autonome şi sistemele avansate de asistenţă a şoferilor au nevoie de o poziţionare exactă şi solidă pentru a permite efectuarea operaţiunilor în siguranță. Acest lucru este mai ales important în fata incipientă şi de tranziţie a tehnologiei, când celelalte vehicule din jurul lor nu sunt automate.

Galileo, sistemul global de navigaţie prin satelit, în combinaţie cu alte tehnologii de poziţionare şi cu senzorii, este răspunsul la acest puzzle de poziţionare. Soluţia inovatoare a fost creată prin proiectul PRoPART ­– Precise and Robust Positioning for Automated Road Transports – dezvoltat de Scania împreună cu şase parteneri  – şi ar putea fi un element cheie pentru transporturile autonome din viitor.

Poziţionare ‘la centimetru’

Soluţia a fost recent demonstrată într-o situaţie pe o autostradă recreată în zona de testare AstaZero din Suedia, cu un camion automat conectat şi două vehicule neconectate, conduse de şoferi.

Ca parte a testului, un camion autonom Scania a executat o schimbare sigură şi eficientă a benzii de drum. Manevra a fost gestionată de noul sistem, ce are la bază poziţionarea la centimetru, combinată cu datele oferite de senzorii de proximitate.

Proiectul a demonstrat că este posibilă stabilirea poziţiei cu o acurateţe de zece centimetri. Camionul a putut executa manevra datorită poziţionării precise şi a unei reprezentări exacte a întregului mediu înconjurător. Acest lucru a fost realizat fuzionând date obţinute de camera de luat vederi a camionului şi de radarele frontale şi laterale, combinate cu radarele montate pe unităţile de la marginea şoselei.

Comunicarea între infrastructură şi vehicul

„În afară de poziţionare, am adăugat şi comunicare între infrastructură şi vehicul”, spune Coordonatorul de Proiect Stefan Nord de la RISE, institutul suedez de cercetare.

În mod obişnuit, vehiculele autonome se bazează pe propriii senzori pentru a interpreta şi procesa datele privind mediul înconjurător. „Dacă vehiculele transmit informaţii despre ele, se poate extinde orizontul acestora şi putem beneficia de datele altui vehicul, pentru a putea vedea după colţ; astfel, putem colecta mai multe date ca bază pentru manevre şi deciziile de mers”, explică Nord.

Fredrik Hoxell, un inginer de dezvoltare al sistemului de Transport Inteligent de la Scania, spune: „În cadrul proiectului, ne-am concentrat pe obţinerea unei erori de poziţionare mai mică de 20 de centimetri, având şi un obiectiv ambiţios, acela de integrare a riscurilor – adică probabilitatea ca eroarea de poziţionare să depăşească această limită de eroare.

„Totuşi, pentru implementarea în situaţiile de trafic de zi cu zi, care tind să fie mai dinamice şi nestructurate, există, desigur, mult mai multe caracteristici ale vehiculelor şi sistemului, precum şi posibile surse de erori care trebuie gestionate”.

Acesta adaugă: „Scania cercetează în prezent diverse soluţii de poziţionare. Navigarea fiabilă şi de înaltă integritate este absolut esenţială atunci când se operează vehicule autonome în medii necontrolate. Aceste testări oferă doar o singură posibilă faţetă a provocării generale pe care o ridică navigarea pe traseu, pentru a obţine transport autonom sigur şi sustenabil”.

 

Despre PRoPART

Proiectul PRoPART combină un software de poziţionare cinematică în timp real de la Waysure (Suedia), cu măsurătorile prin satelit provenite de la Fraunhofer IIS (Germania). Poziţionarea prin satelit a fost amplificată cu o soluţie telemetrică cu bandă ultra-largă oferită de instituţia spaniolă de cercetare Ceit-IK4.

Camionul autonom a fost livrat de Scania, iar compania din Ungaria V2X Commsignia a oferit tehnologia de comunicare pe distanţă scurtă. Baselabs din Germania s-a ocupat de fuzionarea dintre datele obţinute de la senzorul din vehicul şi de la senzorii aflaţi pe marginea şoselei, şi a efectuat o evaluare a situaţiilor, pentru a executa manevra de schimbare automată a benzii de drum. Proiectul a fost coordonat de RISE. Proiectul a primit fonduri de la Agenţia Europeană GNSS, în cadrul programului de inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene.

Compară